Se merită...

- de George Cornici -

Se merită să părăseşti cărarea
Ce te conduce la dezastru,
Să-ţi schimbi şi gândul, şi umblarea
Ce-aduce-n viaţă doar ratarea
Şi să priveşti spre Ceru-albastru.

Se merită să dăruieşti iubirea,
S-araţi mereu un nobil caracter
Celor ce nu-şi cunosc menirea.
Şi nici izvorul ce-aduce izbăvirea
Să scoţi din noapte sufletul stingher.

Se merită să răspândim Cuvântul
Ce ne deschide-o nouă viziune,
El cu evlavie-nsoţeşte-avântul
Şi-ndeamnă omul să ţină legământul,
Să-şi înţeleagă divina misiune.

Se merită să rezidim altarul
Făcut ruină de duhul cerbiciei.
Atunci vom înclina spre Cer cântarul
Şi vom gusta din tot ce-aduce Harul,
Vom pune preţ pe starea vredniciei.

Se merită să spunem de Hristos
La toţi cei ce ne ies în cale,
De locu-acela sfânt şi luminos,
Unde coroană va primi cel credincios,
Unde nu-i loc pentru suspin şi jale.

Se merită să ne păstrăm credinţa,
Cu zel să mergem spre răsplată,
Să ne-avântăm spre Cer dorinţa.
Apoi încununată va fi străduinţa
Că nu L-am renegat pe Rege niciodată.
______________________________________

**Poezie preluată de pe Resurse creştine