"Vin zorile"... şi e tot noapte...

"Mi se strigă din Seir: "Străjerule, cât mai este din noapte?" "Străjerule, mai este mult din noapte?"

Străjerul răspunde: "Vine dimineaţa, şi este tot noapte. Dacă vreţi să întrebaţi, întrebaţi; întoarceţi-vă, şi veniţi iarăşi."
(Isaia 21:11, 12)

Acelaşi lucru se întâmplă şi astăzi; ne întrebăm cât mai e din noapte, când vor veni zorile. Şi mereu auzim că mai e puţin, că vor apărea zorile, că se vede dimineaţa. Şi pentru noi e tot noapte, o noapte care pare a fi din ce în ce mai întunecoasă. De ce?

Domnul are străjerii Lui, care stau la locul lor de strajă şi privesc spre zare. Şi ei văd ceea ce noi nu vedem. De jos, dintre zidurile cetăţii, nu vedem decât noaptea, întunericul care ne înconjoară. Dar de sus, de pe zid, se vede în depărtare, se vede la orizont.

Din când în când, din loc în loc se aude strigarea: "Vin zorile!"... şi e tot noapte...

Dar nu pentru mult timp!

Înainte de lumina răsăritului, e cea mai profundă beznă. Dar de la înălţime se văd ivindu-se primele raze de lumină.


"Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer." (Faptele apostolilor 1:11)

"Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului." (Matei 24:27)

"Cine are urechi, să audă." (Apocalipsa 13:9)

Comentarii

Eu a spus…
Foarte frumoasa postare!
Ioana R. a spus…
Mulţumesc! Domnul să te binecuvânteze!

Postări populare de pe acest blog

Pentru nimic în lume...

Ajuns-aţi la ţintă?

Lipeşte-mi, Doamne, sufletul...