un gand pentru azi

"Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină."
(Genesa1:3)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Un gând pentru azi

Când cerul vietii e senin Și marea-i liniștită, Ajută-mă ca să-mi păstrez Privirea ațintită Spre-al Tău liman, spre Țărmul Sfânt, Spre Patria Cerească Nimic privirea mea de Tin' Să nu îmi dezlipească. Ajută-mă nicicând să uit Că Sus e fericirea Și oricâte-avea-voi pe pământ, În Tine-i împlinirea. Nimic din ce e trecator Să nu-mi răpească dorul De la al meu iubit Păstor, Isus, Mântuitorul. Când barca mi se zbate-n val Și vântul-mi stă în față, Rămâi la cârmă, -al meu Iubit, Căci Tu-mi ești siguranță. Și-oricât furtuna ar urla, Când "Taci!" Tu îi vei spune, Ea fără glas va rămânea, Căci Ție se supune. Iar când la Țărm voi ancora Și voi păși din barcă,  Uita-voi valuri, vânt, furtuni. Căci Fața Ta cea dragă Eu voi putea privi-n etern. O, Tu-mi ești bucurie Și-n valurile-acestei vieți, Și Sus in veșnicie.
Citiți mai multe

Exist-un prea târziu...

E prea târziu al casei prag Să-l treci la-nmormântare, Te-am așteptat cu-atâta drag Pe paturi de spitale. O vorbă dacă îmi ziceai, Ce dulce mângâiere! Dar azi degeaba flori îmi dai, Privirea-mi nu le cere. E prea târziu ca mâna mea S-o ții cu-nduioșare, Azi mângâierea ta n-o simt, Nimic nu mă mai doare. E prea târziu când haina morții Am îmbrăcat-o rece. E prea târziu să mă săruți După ce viața trece. Exist-un prea târziu, să știi, Chiar când mai ești în viață: E-acel regret pe care-l simți Când moartea-ți stă în față. Dar nu a ta, ci moartea celui Ce spui că ți-e drag ție, Dar prea adesea l-ai uitat În vremi de veselie. Când ușa lui o deschideau Doar vântul și furtuna, Tu ai privit și ai plecat, Nici vorbă să-ntinzi mâna. Când fără grai el te-a chemat Și-i întâlneai privirea, Parcă mai mult l-ai evitat Și-ai căutat ieșirea. Te doare azi? Te simți mustrat? E Domnul care-ți spune: Când ai slujit la ne-nsemnați, Tu M-ai slujit pe Mine. Dar dac...
Citiți mai multe

Te chem, Te strig, Te rog, Te laud...

Te chem din fundul gropii mele, De jos din h ău, din grea durere. Te chem, Isus, întinde-Ţi mâna, Al Tău voiesc pe totdeauna Ca să rămân. Te strig de-aici din întuneric: Ajută-mi, Domnul meu puternic, Să fiu lumină pe cărare, Să împlinesc a Ta lucrare Pe-acest pământ. Te rog, lucrează cu putere, Cu mine fii, prin valuri grele. Să mă-ndoiesc, nicicând mă lasă, Ci să vâslesc mereu spre Casă, Până la Mal! Te laud azi şi-n veşnicie, Pentru nespusa bucurie De-a fi copilul Tău în lume Şi de-a purta al Tău sfânt Nume Pe fruntea mea. Te chem... Te strig... Te rog... Te laud... Cu Ceru-ntreg mă-nchin şi-aplaud Lucrarea Ta cea mai măreaţă: Ne-ai readus din morţi la viaţă Pentru vecii!
Citiți mai multe